JUDETUL VALCEA

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                     Sursa: APM Vâlcea

Grafic nr. 1.7.2 – 1 Emisii anuale de dioxid de azot

 

Aşa cum se observă din reprezentarea grafică, emisiile de SO₂ sunt foarte diferite de la un an la altul, anul acesta înregsitrându-se o scădere.  In judeţul Vâlcea, cea mai mare contribuţie la emisiile de SO₂ o are societatea SC CET  SA, care furnizează agent termic şi apă caldă menajeră în municipiul Rm. Vâlcea, aceasta utilizează drept combustibil cărbune şi păcură, ambele cu conţinut destul de mare de sulf.

 

               Sursa APM Vâlcea

Grafic nr. 1.7.2 – 2 Emisii anuale de oxizi de azot

 

Aşa cum se poate vedea din reprezentarea grafică, şi emisiile de NO_x au nivele diferite de la un an la altul. Provenienţa lor este în cea mai mare parte de la utilizarea combustibililor fosili, (a cărbunelui şi a păcurii) de către societatea SC CET Govora SA, obiectiv LCP, cît şi din traficul auto.

Spre deosebire de ozonul stratosferic care protejează viaţa pe pământ, ozonul troposferic este deosebit de toxic şi constituie poluantul principal al atmosferei ţărilor şi oraşelor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din activităţi industriale şi traficul rutier. Este generat prin descărcări electrice, reacţii fotochimice sau cu radicali liberi. Are densitatea de 1,66 ori mai mare decât aerul şi se menţine aproape de sol. Se descompune uşor, generând radicali liberi cu putere oxidantă. Principalii poluanţi primari care determină formarea prin procese fotochimice, a ozonului şi altor oxidanţi în  atmosfera joasă sunt: oxizii de azot (NOx), compuşii organici volatili (COV) şi metanul.

Cantitatea de ozon troposferic este variabilǎ în timp şi spaţiu, ştiut fiind faptul cǎ precursorii sunt transportaţi la distante mari de sursǎ. Din aceste considerente, ozonul este foarte greu de urmărit, fiind necesarǎ monitorizarea precursorilor săi: oxizi de azot, metan, compuşi organici volatili. Nocivitatea compuşilor organici volatili este pusă în evidenţă prin concentraţia mai mare sau mai mică de ozon troposferic.

Aşa cum se observă din reprezentarea grafică de mai jos, şi emisiile de compuşi organici volatili nemetanici au o variaţie anuală, funcţie de capacitatea de producţie a agenţilor economici. Contribuţia semnificativă a compuşilor organici volatili nemetanici o au activitatea de extracţie a ţiţeiului şi gazelor naturale, utilizarea solvenţilor organici în diferite activităţi şi instalaţii şi nu în ultimul rând traficul rutier.

 

            Sursa: APM Vâlcea

 

Grafic nr. 1.7.2. – 3 Emisii de compuşi organici volatili

 

In judeţul Vâlcea au fost inventariaţi un număr de 20 de agenţi economici care desfăşoară activităţi ce fac obiectul directivei COV din utilizarea solvenţilor în activităţi şi instalaţii. Aceştia au avut termen de îndeplinire a măsurilor impuse prin prevederile directivei în vederea reducerii emisiilor de compuşi organici volatili astfel încât să respecte valoarea limită prevăzută de legislaţia românească, care transpune această directivă, până la 30.10.2007. O parte dintre aceşti agenţi economici care nu dispun de mijloace financiare pentru a se echipa în vederea respectării valorilor limită a compuşilor organici volatili au dat faliment, cum ar fi SC Vâlceana SA, SC Finca SA, SC Oltplast Sa şi SC Optima SA.

O altă parte a compuşilor organici volatili provin din distribuirea benzinei în staţii sau la terminale, activitate care face obiectul celeilalte directive a COV, directiva emisiilor de compuşi organici volatili de la distribuţia benzinei, de asemenea monitorizată. In judeţul nostru, majoritatea staţiilor de distributie s-au echipat corespunzător prevederilor legislaţiei, în vederea respectării valorilor limită a emisiilor de COV.

Până în 2007, emisiile de pulberi în suspensie de tip PM₁₀   s-au măsurat într-un singur punct, la sediul Agenţiei de Protecţie a Mediului Vâlcea; pe platforma industrială nu s-au măsurat, din lipsa aparaturii adecvate.

 Sursa: APM Vâlcea

Grafic nr. 1.7.2. – 4 Emisii de plumb

 

Emisiile de mercur, cadmiu şi plumb provin în mare măsură din activitatea de incinerare a deşeurilor spitaliceşti şi din trafic. Spitalele care şi-au încetat activitatea de incinerare a deşeurilor spitaliceşti,  au încheiat contracte cu firme autorizate pentru colectarea şi transportul lor în vederea eliminării finale.

 

Capitolul 2 - Descrierea situaţiei existente

 

În acest capitol se prezintă informaţii tehnice legate de structura reţelei şi caracteristicile staţiilor de monitorizare, metodele şi tehnicile utilizate pentru evaluarea calităţii aerului, precum şi prezentarea detaliată a datelor statistice privind calitatea aerului.

2.1 Structura reţelei de monitorizare a calităţii aerului şi caracteristicile staţiilor de monitorizare

• Tipul de staţii:

-      VL1 – fond urban, la nivel de judeţ, amlasare: Gradina ZOO Rm. Valcea

-      VL2 – industrial, la nivel de judet, amlasare: platforma chimica Rm. Valcea         

• Timpul de referinţă (GMT şi local): +2 GMT
• Responsabilul reţelei (numele şi prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail): Butanescu Valerica – APM Valcea, telefon: 0250-735859, fax: 0250-739753, e-mail: office@apmvl.ro
• Denumirea şi adresa instituţiei tehnice responsabile cu întreţinerea staţiei:

A.P.M. VALCEA – str. Remus Bellu, nr. 6, Rm Valcea

• Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele (pe compuşi, dacă este cazul): Centrul de Evaluare a Calitatii Aerului – ANPM

 

Clasa staţiei	Raza ariei de reprezentativitate	Încadrare
Staţie de trafic	10 - 100 m	-
Staţie industrială	100 m - 1 km	VL - 2
Staţie de fond:		-
- urban	1 – 5 km	VL - 1
- suburban	25 - 150 km	-
- regional	200 - 500 km	-
- EMEP	> 500 km	-

 

• Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, măsurate în grade, minute şi secunde), precum şi în sistem GIS.

-      VL – 1:  24° 22’E - 45°04’N

-      VL – 2:  24° 17’E - 45°02’N

 

• Altitudinea: 310 m

 

• Poluanţii măsuraţi: SO2,  NO2, NOx, PM10, Pb, C6H6, CO, O3                         

                                   

• Parametrii meteorologici măsuraţi: temperatura, viteza vantului, directia vantului, umiditatea relativa, presiunea atmosferica, radiatia solara, precipitatii;

 

• Mediul înconjurător local/morfologia peisajului:

              -     Tipul zonei: urbana pentru ambele statii

                                  

§ Caracterizarea zonei:

-      VL – 1: rezidentiala

-      VL – 2 : industriala

 

§ Numărul aproximativ de locuitori din zonă: cca. 100.000 loc.

 

§ Caracterizarea traficului: Străzi largi, volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi)         

                                                                    

§ Informaţii privind tehnicile de măsurare :

               -      Echipament: analizor SO2, monitor Europe ML 9850

               -      Metoda de referinţă : Fluorescenţă în UV

               -      Echipament: analizor NO/NO2/NOx, monitor Europe ML 9841

               -      Metoda de referinţă : Chemiluminiscenţă cu ozon

 

               -      Echipament: analizor CO, monitor Europe ML 9830

               -      Metoda de referinţă : Absorbţie IR

 

               -      Echipament: analizor O3, monitor Europe ML 9810

               -      Metoda de referinţă : Fotometrie UV

 

• Caracteristici de prelevare: la nivelul statiei

 -    înălţimea punctului de prelevare: 3m

 -    lungimea liniei de prelevare: 3m

 -    timpul de prelevare: 25 s

 

• Calibrare: automata si manuala

 -    metoda pentru calibrare automata: tub permeaţie pentru SO2 si Nox, cu butelie pentru CO, iar pentru ozon cu generator intern; pentru calibrare manuala cu butelii multigaz;

-    frecvenţa calibrarii automate: 24 ore

-         frecventa calibrarii manuale: lunar

 

• Prezentarea datelor de monitorizare: Pentru fiecare staţie de monitorizare în care se vor înregistra depăşiri ale valorilor limită plus marja de toleranţă (VL+MT) sau depăşiri ale valorilor limită (VL) şi/sau depăşiri ale valorilor ţintă (VT), se vor prezenta în mod tabelar , incepand cu anul 2009, dupa primul an de functionare.

2.2 Date statistice privind calitatea aerului

Calitatea atmosferei este considerată activitatea cea mai importantă în cadrul reţelei de monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare a poluanţilor, efectele făcându-se resimţite atât de către om cât şi de către celelalte componente ale mediului. Substanţele emise în atmosferă constituie cauza unor probleme de mediu actuale, incluzând: acidifierea, precipitaţiile (depunerile) acide, efectul de seră, distrugerea stratului de ozon etc.

La nivelul Judeţului Vâlcea în anul  2007, supravegherea calitaţii aerului a fost realizată prin intermediul celor şapte staţii de monitorizare prin aspiraţie in şapte puncte fixe pentru noxele gazoase, in trei puncte fixe pentru pulberi in suspensie şi in doua puncte pentru precipitaţii. Zonele urbane sunt cele mai afectate de poluare, principalele surse de poluare fiind industia chimică, traficul rutier, arderea combusibililor.

Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului a cuprins şapte staţii de prelevare manuală, instalate în puncte reprezentative ale municipiului Râmnicu Vâlcea (actualmente inlocuită prin cele 2 staţii automate de monitorizare). Configuraţia reţelei de monitorizare imisii, tipurile de poluanţi, numărul de determinări, concentraţia medie anuală pe fiecare punct de  prelevare şi  poluant în parte, frecvenţa depaşirii CMA conform STAS 12574/1987, respectiv Ordin 592/2002 sunt prezentate in tabelul de mai jos.

 

Localitatea	Staţia	Tipul staţiei	Tip poluant	Nr. det. 2007	Conc. medie anuală µg/mc	Frecvenţa depăşirii VL sau CMA
Rm. Vâlcea	Sediu APM Vâlcea	Urbană	NH3	262	10.82	-
			NO2	262	12.32	-
			SO2	262	4.19	-
			PM10	176	36.19	11.36
Rm. Vâlcea	S.C FAVIL	Urbană	HCl	260	9.07	-
			NH3	260	11.06	-
			TSP	260	129.56	31.15
Rm. Vâlcea	Liceul Forestier	Urbana	HCl	277	10.9	-
			NO2	277	15.8	-
			SO2	277	5.17	-
Râureni	S.C Comat	Industrială	HCl	249	8.47	-
			NH3	249	10.39	-
			NO2	249	12.33	-
Căzăneşti	S.C Comppil	Industrială	HCl	276	11.49	0.36
			NH3	276	10.47	-
			SO2	276	5.23	-
Stolniceni	S.C Vilmar	Industrială	HCl	278	11.83	0.36
			NH3	278	17.83	-
			NO2	278	15.06	-
Govora sat	ICSI	Industrială	HCl	295	13.75	-
			NH3	295	28.64	--
			TSP	295	132.7	26.36

Sursa: APM Valcea

Tabel 2.2.- 1 Calitatea mediului ambiental

Concentraţii ale dioxidului de sulf

La nivelul judeţului Vâlcea s-a urmărit nivelul concentraţiilor de dioxid de sulf in trei puncte:unul situat in zona Platformei Chimice Râmnicu Vâlcea si două in municipiu. Nu s-au înregistrat depăşiri faţă de concentraţia maximă admisă, valoarea maximă anuală a fost de 32.29 µg/mc, iar media anuală pentru toate cele trei puncte a fost de 4.86 µg/mc.

Punct de recoltare	CMA(Stas 12587/1987) µg/mc	2006 media anuală µg/mc	2007 media anuală µg/mc
APM Vâlcea	250	5.11	4.19
Liceul Forestier	250	7.00	5.17
Comppil	250	6.70	5.23

Sursa: APM Vâlcea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nivelul concentraţiilor de dioxid de azot s-a determinat in patru puncte:două situate in zona Platformei Chimice si două puncte in municipiul Râmnicu Vâlcea. Nu s-au înregistrat depăşiri faţă de concentraţia maximă admisă, valoarea maximă a fost de 70.7 µg/mc, iar media anuală in cele patru puncte a fost de 13.88 µg/mc.

Punct de recoltare	CMA(Stas 12587/1987) µg/mc	2006 media anuală µg/mc	2007 media anuală µg/mc
APM Vâlcea	100	12.64	12.32
Liceul Forestier	100	33.98	15.8
Comat	100	10.94	12.33
Vilmar	100	16.87	15.06

Sursa: APM Vâlcea

Tabel 2.2.3. – Variaţia concentraţiei de dioxid de azot

 

 

Concentraţii ale pulberilor în suspensie – fracţiunea PM10 si PM2.5

La nivelul judeţului Vâlcea determinarea pulberilor în suspensie PM10 a început în anul 2003 şi se efectuează într-un singur punct de recoltare la sediul APM Vâlcea. Nu se fac determinări ale fracţiunii PM2.5.

Frecvenţa depăşirilor a evoluat constant în perioada 2003-2006 (53.7%) cu o uşoară creştere in anul 2005 (60.52%), ca apoi să scadă în anul 2007 la 11.36%, iar media anuală a concentraţiilor de PM10 a avut o constanţă de 60.6 µg/mc, exceptând anul 2007, valoarea fiind de 36.19 µg/mc. Maxima valorilor indicatorului PM10  a fost atinsă în anul 2005 de 228.65 µg/mc ca apoi să scadă la jumătate in 2007 (119.19 µg/mc).       

Punct prelevare: Sediul APM Vâlcea
An	2003	2004	2005	2006	2007
Frecvenţa de depasire (%)	56	43,32	60,52	54,9	11,36
Media anuală (µg/mc)	60,72	55,12	60	66,48	36,19
Valoarea maximă (µg/mc)	154,2	202,3	228,65	200,9	119,19

 

Tabel 2.2.4. Variaţia concentraţiei şi frecvenţei de depăşire a pulberilor în suspensie – fracţiunea PM10 în perioada 2003-2007

 

Evaluarea calităţii aerului s-a realizat şi pe baza inventarelor de emisii locale, a informaţiilor furnizate pentru anul 2005 şi a datelor meteorologice, utilizând modele matematice pentru dispersia poluanţilor emişi în atmosferă.

 

Listele cuprinzând încadrarea localităţilor, rezultate din evaluarea calităţii aerului prin modelare, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător, pentru judeţul Vâlcea sunt prevăzute mai jos.

 

LISTA 1 – Zonele din judetul Valcea unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranţă sau mai mari decât valoarea limită, în caz că nu a fost fixată şi o marjă de toleranţă.

 

    1.1. - PENTRU DIOXID DE SULF (SO2) localităţile: Babeni, Budeşti, Frânceşti, Galicea, Lalosu, Mihăeşti, Nicolae Bălcescu, Ocnele Mari, Râmnicu Vâlcea

 

    1.2. - PENTRU DIOXID DE AZOT ŞI OXIZI DE AZOT (NO2/NOX): localităţile: Budeşti, Mihăeşti, Ocnele Mari, Râmnicu Vâlcea

 

    1.3. - PENTRU PULBERI ÎN SUSPENSIE (PM10) localităţile: Budeşti, Drăgăşani, Râmnicu Vâlcea, Şuteşti

 

LISTA 2 - Zonele din judetul Valcea unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt între valoarea limită şi valoarea limită plus marja de toleranţă.

 

    2.1. - PENTRU DIOXID DE AZOT ŞI OXIZI DE AZOT (NO2/NOX) localităţile: Galicea, Nicolae Bălcescu

 

    2.2. - PENTRU PULBERI ÎN SUSPENSIE (PM10) localităţile: Mihăieşti, Ocnele Mari, Ştefăneşti

Toate aceste localităţi trebuie să-şi revizuiasca inventarul surselor de poluare atmosferică, iar acolo unde se constată că depăşirile evidenţiate se datorează unor surse fixe de poluare, să ia măsuri pentru limitarea emisiilor atmosferice. Analiza acestor zone a reliefat faptul ca majoritatea depăşirilor constatate în localităţile rurale se datorează însă, fie importului de poluanţi de la sursele fixe de poluare din municipiul Rm. Vâlcea, fie surselor mobile din transportul rutier.

2.3 Caracterizarea indicatorilor monitorizati

Dioxid de sulf - SO2

Gaz incolor, cu miros înţepător, amărui, produs ca urmare a arderii materialelor care conţin sulf.

Surse naturale: erupţiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană în zonele mlăştinoase, oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice: sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice şi procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric) şi în măsură mai mică emisiile provenite de la motoarele diesel.

Efecte asupra sănătăţii: provoacă iritaţia ochilor şi a primei părţi a traiectului respirator.

În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitaţiilor cu efecte toxice asupra vegetaţiei şi acidifierea corpilor apoşi.

Oxizi de azot - NOx (NO/NO2)

La temperatura mediului ambiental sunt prezenţi în formă gazoasă. NO este incolor şi inodor; NO2 are culoarea brun roşcat şi un miros puternic, înecăcios.

Surse naturale: sursa principală - acţiunea bacteriilor la nivelul solului.

Surse antropice: încălzirea rezidenţială şi evacuările de gaze de eşapament de la motoarele vehiculelor în etapa de acceleraţie sau la viteze mari. NO produce o cantitate mai mare de NO2 în procesul de combustie şi în prezenţa oxigenului liber.

Efecte asupra sănătăţii: gaz iritant pentru mucoasă ce afectează aparatul respirator şi diminuează capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NO2 este de 4 ori mai mare decât cel al NO).

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraţilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.

Pulberi în suspensie - PM10/PM2,5

Sunt particule lichide şi solide cu diametrul mai mic de 10 microni.

Surse naturale: erupţii vulcanice, eroziunea rocilor şi dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile maşinilor la oprirea acestora şi datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii: toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar şi dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5 - 10 microni (PM10) la 2,5 - 5 microni (PM2,5) prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări. Pe de altă parte, vehiculele emit şi alte gaze iritante, elemente toxice (Cd, Pb, As etc.) şi substanţe cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompuşi etc.).

Plumb - Pb

Surse antropice: principala sursă de poluare o reprezintă emisiile motoarelor cu funcţionare pe bază de benzină şi industria în care sunt procesate metalele, un caz particular fiind topitoriile.

Efecte asupra sănătăţii: efect toxic la oameni, în cazul expunerii la concentraţii ridicate, influenţând sinteza hemoglobinei ce afectează rinichii, organele de reproducere, mecanismul gastrointestinal, articulaţiile, sistemul cardiovascular şi sistemul nervos.

Benzen - C6H6

Compus aromatic foarte uşor, volatil şi solubil în apă. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea şi distribuţia acestuia.

Efecte asupra sănătăţii: substanţă cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.

 

 

Monoxid de carbon - CO

La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor şi inodor, de origine atât naturală cât şi antropică. Apare ca produs în toate procesele de combustie incompletă a combustibililor fosili.

Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice.

Surse antropice: producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, sistemul termoelectric şi mediul urban, în principal autovehiculele cu benzină în timpul funcţionării la turaţie mică.

Efecte asupra sănătăţii: gaz toxic, în concentraţii mari este letal (aproximativ 100 mg/mc). Reduce capacitatea de transport a oxigenului în sânge cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiocirculator. Poate induce reducerea acuităţii vizuale şi a capacităţii fizice.

Ozon - O3

Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Se concentrează în stratosferă şi asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a "smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei reacţii care implică în particular oxizi de azot şi compuşi organici volatili.

Efecte asupra sănătăţii: concentraţia de ozon la nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator şi iritarea ochilor. Concentraţii mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii.

Este responsabil de daune produse vegetaţiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.

2.4 Depasiri ale valorilor limită şi/sau ale valorilor ţintă

Dat fiind că cele două staţii automate de monitorizare a calităţii aerului au fost puse în funcţiune numai de 3 luni, rezultatele măsurătorilor nu pot fi utilizate în analize statistice pentru aprecierea tendinţei de evoluţie a calităţii aerului. Din datele existente la nivelul APM Vălcea, obţinute prin măsurători manuale, în ultimii 5 ani, nu au existat depăşiri faţă de valoarea limita la indicatorii SO2 şi NOx. S-au inregistrat depăşiri doar la pulberi în suspensie, atât totale, cât şi la fracţiunea PM10 după cum urmeaza:

Loc prelevare	2003	2004	2005	2006	2007
	Număr depăşiri faţă de valoarea limită
Rm. Valcea – sud, TSP	56	47	73	85	83
Govora– TSP	54	43	62	104	77
Rm. Valcea – nord, PM 10	100	102	115	130	20

 

2.5 ANALIZA  S.W.O.T.

PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE	OPORTUNITĂŢI	RISCURI
Cadrul natural
-    capital natural variat; -    peisaje naturale diversificate; -    relief complex – de mare atractivitate turistică; -    reţea hidrografică complexă -    suprafaţă mare ocupată de luciile de apă; -    climat temperat cu nuanţe moderate; -    faună şi floră bogate; -    soluri cu profil şi textură bine dezvoltate;	-    manifestarea unor fenomene geomorfologice de modelare actuală prin eroziune fluviatilă şi eoliană, precum şi a fenomenelor gravitaţionale de versant; -    prezenţa fenomenelor de torenţialitate cu precărere în zona subcarpatică; -    structura litologică ce predispune la alunecări de teren mai ales în zona subcarpatică.	-          programe de valorificare şi promovare a capitalului natural ca resursă turistică.	-          existenţa unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecări de teren, inundaţii); -          dispariţia unor specii de plante şi animale în lipsa unor programe speciale de protecţie a acestora.
Calitatea aerului
-    tendinţe pozitive în reducerea poluării; -    existenţa resurselor de apa potabilă; -    existenţa Planului Local de Acţiune pentru mediu; -    existenţa unor structuri (instituţii) cu activitate în domeniul mediului (APM si GNM – Comisariatul Judetean Valcea );	-    existenţa unor zone critice sub aspectul poluării aerului datorată activităţii industriei extractive, chimice şi lemnului; -    continuarea defrişărilor necontrolate cu efecte asupra poluării aerului, eroziunii solului; -    insuficienta educare şi informare a populaţiei in domeniul protejării mediului; -    relativa pasivitate a ONG-urilor în ceea ce priveşte protecţia mediului; -    utilizarea crescuta a mijloacelor de transport non-euro.	-    existenta unor programe în infrastructura de mediu ce se vor derula cu finanţare externă; -    creşterea interesului autorităţilor locale în promovarea de parteneriate în vederea protecţiei mediului; -    atragerea investitorilor care au resurse financiare în implementarea tehnologiilor curate; -    aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”; -          dezvoltări în zonele industriilor şi serviciilor nepoluante de tehnologii înalte şi valoare adăugată ridicată.	-          neconformarea cu cerinţele legale de mediu a unor agenţi/activităţi umane. -          Modificarea climatelor locale datorate defrisarilor masive
Zone expuse la riscuri tehnologice
	-          existenţa unităţilor industriale care prezintă riscuri tehnologice: -          risc de accident tehnologic legat de industria minieră în localitatea Berbeşti, comuna Mateeşti; -    zone care prezintă riscuri legate de industria chimică: Râmnicu Valcea, Govora, Horezu; -          gradul ridicat de uzură a instalaţiilor industriale.	-          existenţa programelor comunitare de implementare a directivelor comunitare şi susţinere a intervenţiilor în domeniul mediului şi implicit a riscurilor tehnologice;  -          adaptarea şi aplicarea legislaţiei comunitare în domeniul riscurilor tehnologice - Directiva Seveso;	-         disponibilitatea redusă de utilizare a fondurilor europene destinate acestui domeniu; -          posibilitatea producerii de accidente tehnologice din cauze naturale (inundaţii, cutermure, furtuni puternice)
Locuirea
-          creştere constantă a fondului de locuinţe; -          prezenţa unor areale rurale, situate în estul municipiului Râmnicu Vâlcea şi partea central – sudică a judeţului, cu un fond de locuinţe bogat cantitativ (peste 500 locuinţe/1000 locuitori, sub 1,94 locuitori/locuinţă)	-          calitate slabă a locuirii în mediul rural din cauza gradului scăzut de dotare al locuinţelor -          Utilizarea pentru incalzirea gospodariilor individuale a carbunilor inferiori -          Insuficiente retele distributie gaz metan	-          existenţa Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe; -          finanţare europeană prin fonduri structurale; -          facilităţi bancare pentru reabilitarea şi consolidarea locuinţelor private.	-          creşterea nejustificată a preţului locuinţelor; -          creşterea cererilor pentru locuinţe sociale din cauza scăderii nivelului de trai; -          lipsa forţei de muncă specializate în construcţii din cauza emigrării.
Infrastructura de transport
-          poziţie geografică favorabilă a judeţului, care este străbătut de coridorul paneuropean IV rutier şi de Reţelele trans- europene rutieră şi feroviară TEN-R şi TEN-F; -          bună densitate a drumurilor publice (37,6 km/100km²) faţă de media naţională (33,5 km/100km²); -          pondere ridicată a drumurilor naţionale (9 trasee, dintre care un drum european – E 81);	-          lipsa autostrăzilor; -          drumuri naţionale care nu corespund cerinţelor traficului actual, având doar două benzi sau capacitate portantă scăzută (DN 67); -          starea precară a unui procent ridicat de drumuri locale, judeţene şi comunale (54% nemodernizate), lipsa variantelor ocolitoare ale localităţilor duce la îngreunarea traficului şi poluarea fonică şi cu noxe a zonelor urbane; -          densitate foarte scăzută a reţelei feroviare (28,3km/1000km²); -          inexistenţa căilor ferate electrificate;	-          existenţa programelor naţionale de modernizare a sectorului rutier; -          existenţa programelor de dezvoltare a reţelei naţionale de căi ferate; -          posibilitatea accesării fondurilor structurale europene prin Programul Operaţional Sectorial de Transport; -          construirea autostrăzii pe traseul coridorului IV pan-european.	-          deplasarea transportului feroviar spre cel rutier; -          alocarea unor resurse reduse pentru dezvoltarea sistemelor de transport rutier şi feroviar; -          fonduri insuficiente la bugetele locale pentru modernizarea reţelei rutiere locale; -          lipsa parteneriatelor între administraţiile locale pentru cooperare în proiecte de infrastructură; -          diminuarea volumului transportului de călători şi marfă în condiţiile unei recesiuni economice.
Producţia şi transportul energiei electrice
-          potenţial energetic foarte  ridicat, judeţul având un aport deosebit la susţinerea funcţionării Sistemului Energetic Naţional (71,57% din totalul producţiei hidroelectrice); -          cea mai mare parte a energiei electrice se produce în condiţii optime, avantajoase pentru mediu, în hidrocentralele de pe râurile Olt şi Lotru, fiind nepoluante, uşor de întreţinut şi eficiente;	-          vârsta înaintată a unor hidroagregate şi epuizarea duratei de viaţă; -          sisteme de iluminat public depăşite fizic şi moral, cu randamente mici, costuri mari, mai ales în mediul rural;	-          accesarea unor finanţări nerambursabile în vederea reabilitării şi redimensionării sistemelor de utilităţi; -          interconectarea centralelor termice în scopul extinderii cogenerării (energie electrică + termică).	-          secetă prelungită pe parcursul mai multor ani care poate afecta potenţialul şi alimentarea cu energie electrică a judeţului; -          întreruperi ale furnizării cu energie electrică datorate uzurii avansate a unei părţi a liniilor electrice.
Producţia şi transportul energiei termice
-          numărul redus de apartamente debranşate de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) Râmnicu Vâlcea; -          existenţa în unele localităţi a unor locuinţe colective şi a dotărilor publice aferente, amplasate grupat, constituie premisa pentru realizarea unor dotări tehnico-edilitare moderne şi fiabile; -          existenţa echipamentelor moderne a permis instalarea de sisteme de încălzire de apartament corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi al siguranţei în funcţionare.	-          debranşarea parţială sau totală a unora dintre consumatorii de la SACET, în lipsa unor sisteme adecvate de echilibrare în timp real a reţelelor primare şi secundare  şi a instalaţiilor interioare; -          uzura fizică şi morală a reţelelor (în special cele secundare), precum şi a instalaţiilor interioare -          sisteme improvizate de alimentare cu căldură care sunt necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, sanitar sau al riscului de incendiu; -          izolarea termică necorespunzătoare a clădirilor conduce la, consum mare de energie,	-          existenţa programului naţional pentru reabilitarea termică a clădirilor care va contribui la creşterea confortului termic şi reducerea consumului de combustibil; -          posibilitatea  de montare a unor sisteme moderne de racordare la SACET (puncte termice de scară de bloc sau de apartament), va permite reducerea riscurilor în funcţionare, a poluării mediului, precum şi a costurilor specifice, crescând gradul de control al utilizatorilor finali asupra sistemelor de alimentare cu energie termică.	-          montarea de instalaţii de încălzire centrale sau locale improvizate, precum şi lipsa întreţinerii corecte a lor poate conduce la intoxicaţii, incendii sau explozii.
Gaze naturale şi fluide combustibile
-          alimentarea localităţilor importante din zona sudică a judeţului Vâlcea, precum şi de pe Valea Oltului,  prin intermediul unui sistem de conducte de transport orientate vest-est şi nord-sud; -          existenţa unor zone de siguranţă de-a lungul conductelor a căror valoare s-a păstrat constantă de-a lungul timpului şi, în prezent, poate fi redusă în anumite cazuri la 40m; -          amplasarea Staţiilor de reglare măsurare predare (SRMP) pe terenuri care aparţin SNTGN TRANSGAZ; -          amplasarea conductelor de presiune medie, respectiv  redusă de-a lungul căilor de comunicaţie; -          amplasarea staţiilor de reglare de sector (SRS) pe terenuri care aparţin primăriilor; -          prezenţa conductelor de transport ţiţei şi gazolină care traversează partea sudică a judeţului;	-          lipsa sistemelor de alimentare cu gaze naturale  în zona central – vestică şi de nord a judeţului Vâlcea din cauza dificultăţilor de montare (condiţiile de relief), a izolării localităţilor şi a structurii afânate a localităţilor existente; -          amplasarea reţelelor de transport în zone care au fost introduse în intravilan şi/sau au fost retrocedate conform Legii 18/1991 şi în care accesul se face cu dificultate; -          amplasarea reţelelor de transport pe trasee neparalele cu căile de comunicaţie şi la distanţă de acestea; -          costul ridicat al investiţiei de realizare a sistemelor de conducte de transport; -          necesitatea înlocuirii conductelor de transport gaze cu conducte cu grad sporit de siguranţă, în cazul amplasării în culoarul de protecţie a unor construcţii care adăpostesc persoane;	-          existenţa unor zăcăminte de gaze asociate  în  zona de sud-vest a judeţului; -          reducerea consumului industrial de gaze naturale, creându-se astfel condiţii pentru alimentarea consumatorilor casnici din reţelele existente; -          tendinţă de eliminare a consumului de combustibil solid pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere şi a buteliilor de aragaz pentru prepararea hranei şi înlocuirea lor cu folosirea gazelor naturale; -          existenţa exploatărilor de ţiţei  în  zona de sud-vest a judeţului; -          existenţa unor culoare de transport şi a unor facilităţi (staţii de pompare, depozite cu personal permanent) care pot deveni inclusiv trasee pentru tranzitarea teritoriului ţării cu produse petroliere sau pentru exportarea produselor  rafinate în România.	-          creşterea consumului de gaze naturale şi a dependenţei de acest tip de combustibil  în localităţi prin montarea de centrale de bloc, de scară de bloc  şi de apartament; -          nerespectarea distanţelor de siguranţă dintre obiectivele construite şi conductele de gaze; -          lipsa spaţiilor pentru amplasarea conductelor de gaze de-a lungul drumurilor (la şosele montarea conductelor ar trebui făcută  pe ambele laturi pentru eliminarea traversărilor apropiate); -          pericol de explozie şi incendiu ca urmare a pierderilor de gaze naturale tranzitate, din cauza uzurii conductelor sau a nerespectării de către  consumatori a prevederilor impuse de legislaţia în vigoare;
Surse regenerabile de energie
-          existenţa unor resurse de ape geotermale în arealul Călimăneşti exploatate prin sisteme complexe în bune condiţii şi care crează premise pentru extinderea lor  în  viitor; -          lipsa radioactivităţii apelor geotermale din judeţul Vâlcea.	-          exploatarea necorespunzătoare a zăcămintelor conduce la colmatarea forajelor şi a conductelor cu sărurile care se depun prin scăderea presiunii la capul de forare; -          neutilizarea potenţialului de energie solară sau eoliană în perioadele favorabile meteorologic.	-          posibilitatea accesării fondurilor structurale pe POS de mediu; -          extinderea sistemelor de încălzire şi utilizare complexă a energiei  geotermale pe baza experienţei acumulate, ţinând seama de  noi soluţii tehnologice şi manageriale; -          posibilitatea montării unor instalaţii solare locale  de preparare a apei calde menajere şi, pe viitor, a unor alte surse de energie pornind de la energia solară, în special în zonele izolate cu potenţial turistic; -          utilizarea pentru încălzire a deşeurilor de lemn, precum şi a peleţilor din rumeguş de lemn.	-          accidente sau inconfort în cazul unei exploatări necorespunzătoare a apelor geotermale, care au o temperatură şi un debit constant; -          reintroducerea în pânza freatică a unor ape geotermale folosite cu temperatură prea ridicată, care pot afecta starea pânzei freatice.
Amenajări pentru gestionarea deşeurilor menajere şi industriale
-          în execuţie depozit ecologic de deşeuri menajere amplasat în apropierea Municipiului Rm. Vâlcea;	-          depozitele industriale nepericuloase (bataluri, depozite de cenuşă şi zgură, halde de steril) aparţinând SC. C.E.T S.A., SC Uzinele Sodice Govora SA, exploatărilor miniere de la Râmnicu Vâlcea, Berbeşti, Alunu care nu corespund în totalitate cerinţelor de protejare a mediului înconjurător; -          depozit de deşeuri periculoase la SC Oltchim SA la care, deşi s-a sistat activitatea de depozitare, lucrările de închidere a depozitului urmează să se efectueze până in 2010; -          existenţa depozitelor de deşeuri menajere din zona rurală, neamenajate, improvizate, amplasate în locaţii nepotrivite, constituind surse de poluare a factorilor de mediu.	-       existenţa programelor comunitare de susţinere a investiţiilor în domeniul managementului deşeurilor; -       planul de Implementare a Directivei comunitare 99/31/CE (directiva privind depozitarea deşeurilor); -       existenţa Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Vâlcea - 2007 elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Vâlcea; -       proiectul în derulare « Managementul Integrat al deşeurilor municipale în judeţul Vâlcea », scopul fiind implementarea unui nou sistem de colectare, închiderea depozitului Râureni, construirea unei staţii de compost, construirea unui depozit ecologic de deşeuri la Feţeni;	-          nivelul critic scăzut al populaţiei faţă de problema deşeurilor.
Agricultura
-          fond funciar agricol important (43%), preponderent în jumătatea sudică a judeţului, care favorizează dezvoltarea unei agriculturi diversificate; -          tradiţie în creşterea animalelor (bazată pe suprafeţele extinse de păşuni şi fâneţe – 25%), pomicultură, preponderent în zona subcarpatică şi viticultură în arealul sud-estic centrat pe Drăgăşani; -          prezenţa unor zone cu activitate agricolă vegetală şi zootehnică intensă şi diversificată (producţii performante peste media zonei la 3-4 culturi sau produse), care ocupă în principal arealul central şi sudic al judeţului	-          fragmentare excesivă a terenurilor agricole, evidenţiată de suprafaţa medie foarte redusă a exploataţiilor individuale (2,7 ha); -          număr redus de exploataţii de tip asociativ juridice (11) sau familiale (4), precum şi tendinţa scăzută de asociere a producătorilor agricoli; -          prezenţa unor zone extinse în care se practică o agricultură de subzistenţă; -          productivitate scăzută în agricultură; -          utilizarea neraţională a îngrăşămintelor cu efect toxic asupra microflorei din sol şi a producţiei vegetale; -          agricultură necompetitivă cu cea practicată la nivel european; -          subvenţii modeste în agricultură;	-          posibilitatea accesării fondurilor structurale în cadrul Politicii Agricole Comunitare; -          diversificarea oportunităţilor de creditare pentru micii producători; -          cerere ridicată de produse agricole ecologice coroborată cu potenţialul crescut pentru practicarea unei agriculturi ecologice; -          interes şi potenţial ridicat pentru agroturism; -          promovarea produselor alimentare locale, tradiţionale.	-          creşterea suprafeţelor de teren rămase necultivate; -          presiuni asupra terenurilor agricole din cauza extinderii necontrolate a zonelor construite; -          reducerea suprafeţelor agricole ca urmare a proceselor de eroziune a terenurilor; -          interesul scăzut al generaţiei tinere pentru activităţile agricole; -          creşterea dependenţei pieţei interne de importul produselor agricole; -          concurenţa crescută a produselor de import care au preţuri mai scăzute decât cele de pe piaţa internă.
Silvicultura
-          fond forestier deosebit de bogat, care ocupă circa 50% din suprafaţa totală a judeţului; -          stare generală bună de sănătate a pădurilor, neafectate major de boli, uscare, secetă sau poluare; -          creşterea volumului de masă lemnoasă pusă în circuitul economic; -          lucrări de regenerare a fondului forestier – tăieri de regenerare, igienizare, curăţire a pădurilor, degajări, rărituri în păduri tinere; -          lucrări de împăduriri pe circa 100 ha.	-          pondere redusă a pădurilor cu rol de producţie şi protecţie (12% din totalul suprafeţelor silvice, majoritatea având rol de protecţie, deci improprii exploatării); -          exploatările excesive din ultimii 40 de ani au generat dezechilibre în clasele de vârstă ale pădurilor; -          tăieri abuzive de arbori din fondul forestier privat; -          existenţa unor zone împădurite afectate de inundaţii (12000ha) sau incendii (11ha); -          slabă valorificare a produselor asociate pădurii (fructe de pădure, ciuperci comestibile, vânat, peşte).	-          alinierea legislaţiei specifice care reglementează activitatea de protejare şi valorificare a pădurilor la tendinţele şi practicile în domeniu la nivel european -          tendinţă de promovare a unui turism durabil, prietenos faţă de mediu.	-          continuarea tăierilor ilegale de arbori în lipsa unui control eficient; -          presiuni antropice puternice (turismul în mod deosebit), care pot duce la degradarea ecosistemelor forestiere; -          intervenţii antropice brutale asupra unor habitate din arealul silvic, care pot pune în pericol unele specii sau exemplare cinegetice sau piscicole; -          păşunatul în pădure, cu consecinţe negative asupra ecosistemului forestier.
Industria
-          prezenţa unor resurse locale bogate şi variate care pot fi valorificate prin industrie: sare, petrol, cărbune, ape minerale, roci folosite ca materiale de construcţie; -          prezenţa unor centre industriale reprezentative: Râmnicu Vâlcea (peste 15.000 salariaţi), Drăgăşani şi Băbeni (2.500 – 3.000 salariaţi); -          ramuri cu dezvoltare deosebită şi tradiţie: industria chimică, energetică, exploatarea şi prelucrarea lemnului; -          trend ascendent al producţiei industriale; -          existenţa unor industrii competitive la export, care valorifică potenţialul material şi uman al judeţului; -          tendinţă de dezvoltare a sectorului IMM-urilor;	-          reducerea activităţii în industrie reflectată de dinamica descendentă a populaţiei ocupate: scăderi drastice în Ocnele Mari (35%), Băbeni (29%), Râmnicu Vâlcea (26%); -          principala ramură generatoare de şomaj din cauza închiderii unor capacităţi de producţie prioritar în industria extractivă, chimică, prelucrarea lemnului; -          existenţa unor centre industriale dependente de o ramură dominantă (Berbeşti – exploatarea cărbunelui); -          existenţa unor situri industriale disponibile în urma restructurărilor, care necesită reabilitări complexe şi reconversii către alte tipuri de utilizări (cazul întreprinderilor militare/de armament); -          utilizarea unor tehnologii învechite, uzura fizică şi morală a maşinilor şi utilajelor; -          insuficientă orientare către cerinţele pieţei; -          capacitate încă scăzută de atragere a investiţiilor străine;	-          interes şi potenţial pentru înfiinţarea parcurilor tehnologice şi industriale (posibile locaţii: Drăgăşani, Băbeni, Horezu, Căzăneşti); -          posibilitatea accesării fondurilor structurale în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice; -          transferul de tehnologie şi know – how către unităţile care în prezent produc în lohn; -          programe financiare de susţinere a IMM-urilor; -          cooperarea între întreprinderi şi formarea cluster-elor industriale; -          stimularea investiţiilor productive (utilaje şi echipamente cu nivel ridicat de productivitate) care pot creşte competitivitatea.	-          neadaptarea la condiţiile de calitate impuse de Uniunea Europeană; -          exportul materiilor prime neprelucrate, caracteristic ţărilor slab dezvoltate economic; -          ineficienţa programelor de reconversie în zonele dominate de industrii în declin; -          slabă corelare a programelor de dezvoltare locale şi regionale; -          politici sociale protecţioniste care nu stimulează adaptarea forţei de muncă la noile condiţii economice; -          migraţia forţei de muncă tinere specializate;
Construcţiile
-          sector cu dezvoltare continuă stimulat de necesităţile unei pieţe în creştere, iniţial de stat (bănci, sedii administrative) apoi investiţii private şi construcţii de locuinţe;	-          prezenţa a 16 localităţi în care s-a înregistrat o dinamică negativă a numărului de salariaţi în construcţii (cea mai drastică scădere fiind în Râmnicu Vâlcea).	-          creşterea nivelului de dezvoltare economică a judeţului care va stimula sectorul construcţiilor; -          cerere de locuinţe  în continuă creştere.	-          continuarea migraţiei externe a forţei de muncă în construcţii; -          presiuni asupra terenurilor destinate construcţiilor.
Turismul
-          judeţ recunoscut pentru potenţialul turistic natural şi cultural bogat şi diversificat, concentrarea preponderentă fiind în arealul montan şi submontan; -          posibilitatea practicării unor forme variate de turism: montan (arealul nordic), balnear şi ecumenic (mănăstiri şi schituri), sportiv , agroturism (mediu nepoluat, tradiţii folclorice, vinuri şi gastronomie); -          număr ridicat de staţiuni turistice de interes naţional: balneare (Călimăneşti, Băile Govora, Băile Olăneşti) şi montană (Voineasa);	-          bază turistică insuficient modernizată ca grad de confort şi calitate a serviciilor; -          indice scăzut de valorificare a capacităţilor de cazare (48,1% în 2005); -          concentrare exclusivă a activităţii turistice în jumătatea nordică a judeţului; -          domeniu schiabil insuficient valorificat (Vidra, Obârşia Lotrului); -          localităţi cu resurse balneare nevalorificate (Ocnele Mari, Ocniţa, Costeşti); -          dezvoltare redusă a reţelei de turism rural în zona subcarpatică, în raport cu potenţialul existent;	-          armonizarea legislaţiei interne în turism cu cea a Uniunii Europene; -          posibilitatea accesării fondurilor structurale europene (FEDER); -          modernizarea reţelelor de transport pe traseul coridorului IV paneuropean; -          disponibilitate pentru cooperare interjudeţeană în dezvoltarea unor reţele turistice; -          potenţial crescut pentru practicarea agroturismului în condiţiile sporirii cererii; -          creşterea numărului de turişti străini şi a dorinţei de noi destinaţii.	-          degradarea patrimoniului cultural de interes turistic, inclusiv a valorilor etnografice; -          competitivitate scăzută a ofertei turistice locale comparativ cu alte zone turistice situate relativ în proximitate (de exemplu  Valea Prahovei)
CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDEŢEAN, REGIONAL ŞI NAŢIONAL
-          potenţial deosebit al Regiunii 4 Sud-Vest, din care face parte şi judeţul Vâlcea, pentru dezvoltarea unor activităţi diversificate, bazată pe resurse naturale complexe,	-          existenţa la nivel regional, dar şi al judeţelor adiacente judeţului Vâlcea, a unor areale cu probleme economice complexe, zone de mare sărăcie, afectate local de degradări ale solului, definite ca: -          infrastructură de transport insuficient dezvoltată: lipsa unei autostrăzi în regiune, densitate mică a căilor ferate,	-          posibilitatea accesării fondurilor structurale care finanţează “Politica de Coeziune”, pe obiectivele “Convergenţă” şi “Cooperare teritorială Europeană”, pentru care sunt eligibile şi judeţele din zona de referinţă; -          stabilirea unor zone prioritare de intervenţie  la nivel naţional, care corespund parţial zonelor cu probleme	-          creşterea disparităţilor inter şi infraregionale; -          tendinţe concurenţiale între judeţe sau localităţi care pot compromite cooperarea şi coordonarea în derularea unor proiecte comune pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului zonal.

2.6 Legislatie specifica, strategii si programe nationale existente

 

Actul legislativ principal al UE care stabileşte limitele concentraţiilor poluanţilor atmosferici este Directiva 96/62/EC, care la rândul ei este însoţită de cele patru Directive fiice:

1. Directiva 1999/30/EC

2. Directiva 2000/69/EC

3. Directiva 2002/3/EC şi

4. Directiva 2004/107/EC

Legislaţia română cu privire la valorile limită pentru poluanţii atmosferici în aerul ambiental conţine o legislaţie primară una secundară şi una terţiară. Astfel:

Legislaţie primară

– Legea protecţiei atmosferice (OUG nr. 243/2000, aprobată prin Legea nr. 655/2001) , modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 12/2007.

Legislaţia secundară

• H.G. nr. 543/2004 cu privire la dezvoltarea şi implementarea Planurilor şi Programelor de Management al Calităţii Aerului;
• H.G. nr. 586/2004 (infiiţarea şi organizarea SNEGICA);
• H.G. Nr. 738/2005 (Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Atmosferei)

Legislaţia terţiară

• O.M. nr. 592/2002592/2002 (pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerului înconjurător) ;
• O.M. nr. 745/2002 (privind aglomerările, precum şi clasificarea acestora şi a zonelor de evaluare a calităţii aerului);
• O.M. Nr. 35/2007 cu privire la realizarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;
• O.M. nr. 448/2007 (privind valorile limită a metalelor grele)

 

2.7 Reglementări cu prevederi privind perioadele de tranziţie.

In judeţul Vâlcea, cea mai mare contribuţie la emisiile de SO₂ o are societatea SC CET  SA, care furnizează agent termic şi apă caldă menajeră în municipiul Rm. Vâlcea, aceasta utilizează drept combustibil cărbune şi păcură, ambele cu conţinut destul de mare de sulf. Această societate este un obiectiv de tip IMA, care cuprinde trei instalaţii mari de ardere (IMA 1, IMA 2 şi IMA3). Cantitatea de cărbune şi păcură este diferită de la un an la altul, iar în anul 2007 a fost mai mică decât în anul precedent. Aşa cum se ştie, România a obţinut o perioadă de tranziţie până în anul 2013 pentru transpunerea directivei europene privind poluarea aerului produsă de instalaţiile mari de ardere. Conform prevederilor acestei directive, instalaţiile existente vor realiza reduceri ale emisiilor de SO₂ şi NO_x etapizat, pe baza unui program naţional de reducere a acestor emisii, după cum urmează:

pentru SO₂:

             2004 – reducere de 40%

             2007 – reducere de 50%

             2012 – reducere de 70%

pentru NO_x:

             2007 – reducere de 20%

             2012 – reducere de 40%

Acest program se va derula până în 2012, datorită costurilor mari necesare realizării sistemului de automonitorizare a emisiilor, dotării cu instalaţii de desulfurare şi denitrificare, realizării unei strategii de către Ministerul Industriilor şi Resurselor privind reducerea emisiilor de SO₂ şi NO_x. Anul de referinţă pentru stabilirea nivelurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră a fost stabilit anul 1989, în conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto.

SC CET Govora SA, conform Programului Naţional de reducere a emisiilor de SO₂ şi NO_x, şi-a propus următoarele: IMA 1 funcţionează pe bază de gaz natural (în principal) şi păcură, si nu sunt emisii mari de SO₂ şi NO_x. IMA 2 şi IMA 3 utilizează cărbune (în cantitate mare), gaz natural şi păcură. Pentru următorii ani nu se întrevăd scăderi semnificative ale cantităţilor de SO₂ emise, combustibilul utilizat fiind în continuare cărbunele de la Exploatarea Minieră Berbeşti.

Conform programului de conformare impus la autorizare, SC CET Govora SA a realizat măsura privind automonitorizarea emisiiilor de SO₂ şi NO_x, începând cu 31.12.2006. Din datele transmise de către societate, se constată depăşiri în mod constant ale emisiilor de SO₂ şi particule în suspensie de tip PM₁₀, şi mai rar de NO_x. Contribuţie semnificativă de emisii de SO₂ în zonă o au şi agenţii economici care fabrică produse metalice prin deformare la cald şi la rece, precum şi traficul auto.

2.8 Prognoze de dezvoltare a judetului pe perioada 2008 – 2013 si scenarii de reducere a poluarii aerului

 

Având în vedere că strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Vâlcea este în curs de elaborare (cu termen de finalizare sfarşitul anului 2008) se vor lua în considerare obiectivele naţionale de dezvoltare, cu orizont 2013 (pentru a căror atingere va trebui să contribuie şi judeţul Vâlcea) precum şi factorii de favorabilitate specifici fiecărei  zone geografice din judeţul Vâlcea, care pot influenţa evoluţia pozitivă a dezvoltarii acestui. Astfel:

Zona montană înaltă, situată în partea nordică a judeţului, se caracterizează prin:

-         un cadru natural deosebit, fond forestier bogat, pajişti alpine extinse, faună şi floră bogate;

-         resurse hidroenergetice importante (Lotru, Olt), resurse minerale (cuarţ, feldspat, mică) ce pot fi valorificate, ape geotermale (zona Călimăneşti – Cozia);

-         patrimoniu natural deosebit format din cele două parcuri naţionale şi majoritatea rezervaţiilor şi monumentelor naturale din judeţ, clasate şi protejate prin lege;

-         prezenţa unei zone cu concentrare mare de valori de patrimoniu cultural construit (Depresiunea Loviştei);

-         mediu nepoluat, cu o bună calitate a apei, aerului şi solului;

-         potenţial turistic natural foarte ridicat;

-         oportunităţi de sporire a accesibilităţii având în vedere că zona va fi străbătută la limita estică de trasee majore de transport – viitoare tronsoane ale reţelei rutiere şi feroviare transeuropene (în prezent există drumul european E 81 şi cale ferată pe Valea Oltului);

-         infrastructură importantă de valorificare a potenţialului hidroenergetic (hidrocentrale, lacuri de acumulare);

-         ponderi ridicate ale populaţiei tinere (0-14 ani), de peste 19% în comunele din arealul nord – estic (Racoviţa, Câinenii Mici, Titeşti, Perişani), dintre care unele se caracterizează şi prin valori crescute ale natalităţii (Câineni, Perişani, Racoviţa);

-         zonă importantă de turism montan şi sportiv, susţinută de o infrastructură de cazare bine dezvoltată în staţiunea turistică montană de interes naţional Voineasa (1731 locuri), dar şi în Malaia şi Brezoi;

-         sector zootehnic dezvoltat, favorizat de suprafaţa extinsă de păşuni şi fâneţe, reprezentând una din activităţile cu tradiţie în zonă care cunoaşte o revigorare în ultimii ani;

-         silvicultura constituie ramura economică importantă a arealului montan, exploatarea lemnului fiind ocupaţia tradiţională de bază a locuitorilor, cu dezvoltare permanentă evidenţiată de creşterea volumului de masă lemnoasă pusă în circuitul economic;

-         industrie energetică foarte dezvoltată (prezenţa celei mai mari hidrocentrale din ţară – Lotru-Ciunget, dar şi a altor două hidrocentrale pe Lotru – Brădişor şi Malaia).

Zona subcarpatică şi de podiş colinar, ocupă arealul central – nordic al judeţului desfăşurat pe axa Râmnicu Vâlcea – Horezu, continuat cu culoarul Oltului între Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani, fiind caracterizată prin:

-         cadru natural pitoresc şi climat temperat cu nuanţe moderate;

-         prezenţa celor mai importante şi variate resurse minerale din judeţ: sare, lignit, ţiţei şi gaze asociate, izvoare minerale, calcar şi alte roci utile;

-         zonă de mare concentrare a patrimoniului cultural construit cu valoare naţională (inclusiv UNESCO – mănăstirea Hurezi), cu elemente de unicitate (cule, schituri, mănăstiri), care se îmbină armonios cu cadrul natural, formând peisaje culturale asociative de mare atractivitate, specifice Olteniei de nord;

-         potenţial turistic natural şi cultural foarte ridicat;

-         densitate ridicată de locuire, care concentrează majoritatea localităţilor urbane din judeţ: municipiul reşedinţă Râmnicu Vâlcea,  pol regional în consolidare, municipiul Drăgăşani, pol subregional şi alte 8 oraşe;

-         prezenţa celor 3 staţiuni turistice balneare de interes naţional – Călimăneşti, Băile Olăneşti, Băile Govora – cu profil funcţional bine definit, care susţin dezvoltarea economică a zonei;

-         infrastructură socio – culturală bine reprezentată în oraşele cu mai vechi statut urban, inclusiv învăţământ superior în Râmnicu Vâlcea;

-         echipare hidroedilitară corespunzătoare în localităţile urbane;

-         zonă care dispune de cele mai numeroase lucrări de regularizare a cursurilor de apă pentru a preveni efectul inundaţiilor, precum şi de suprafeţe extinse cu lucrări de combatere a eroziunii solului;

-         infrastructură de transport bine reprezentată cantitativ (drum european E81, drumuri naţionale, cale ferată pe direcţia N-S, inclusiv legătura cu municipiul Piteşti, în curs de execuţie), care în perspectivă va beneficia de traseele reţelelor transeuropene TEN–R,            TEN-F;

-         posibilităţi de extindere a reţelei de alimentare cu gaze naturale din magistrala care traversează zona la limita sud – estică (Drăgăşani – Râmnicu Vâlcea – Schitu Goleşti);

-         potenţial pentru exploatarea energiei solare ca resursă regenerabilă posibil a fi utilizată în zona subcarpatică atât pentru prepararea apei calde cât şi pentru încălzire;

-         densitate ridicată a populaţiei, în special în arealul adiacent municipiului Râmnicu Vâlcea;

-         potenţial demografic important în zona extinsă de influenţă a reşedinţei de judeţ, caracterizat de: tendinţă de creştere a populaţiei, valori moderate ale raportului de dependenţă, spor migratoriu pozitiv;

-         pondere ridicată a populaţiei ocupate şi a salariaţilor, în special în localităţile urbane;

-         zonă cu profil economic complex – industrial, agrar, turistic – cu cel mai ridicat nivel de dezvoltare economică;

-         prezenţa celor mai semnificative centre industriale din judeţ, care cuprind cel mai mare număr de salariaţi (Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Băbeni), în care predomină industria prelucrătoare (chimică, constructoare de maşini, prelucrarea lemnului, industria uşoară), dar şi industria energetică ce utilizează potenţialul râului Olt (11 hidrocentrale); industria extractivă valorifică resursele minerale din zonă (la Berbeşti, Ocnele Mari, Costeşti şi pe valea Oltului în carierele de roci utile);

-         zona turistică cea mai reprezentativă, bine cunoscută la nivel naţional pentru valorificarea resurselor balneare în cele 3 staţiuni turistice de interes naţional (Călimăneşti, Băile Olăneşti, Băile Govora) cu infrastructura de cazare şi tratament foarte dezvoltată;

-         posibilităţi de practicare şi a altor forme variate de turism, în special cultural şi ecumenic de vizitare a culelor, mănăstirilor şi schiturilor caracteristice Olteniei de Nord, precum şi turismul rural;

-         agricultură bine reprezentată prin unele dintre cele mai importante bazine pomicole din ţară (prun şi măr) şi prin zona viticolă Drăgăşani vestită pentru podgoriile sale; pe culoarul Oltului, cu pondere mare a suprafeţei arabile, sunt extinse culturile de cereale (porumb şi grâu).

Zona dealurilor subcarpatice şi de platformă,  ocupă partea central - sudică a judeţului, până la culoarul Oltului, fiind caracterizată prin:

-         fond funciar variat format atât din păduri cât şi din teren agricol în pondere ridicată, constituit mai ales din teren arabil, dar şi din suprafeţe de vii la limita estică, spre culoarul Oltului;

-         resurse hidroenergetice valorificabile, în principal râurile Olteţ şi Cerna;

-         prezenţa unor zone cu resurse energetice – zăcăminte de petrol şi gaze asociate (Zătreni, Făureşti, Mădulari, Grădiştea, Roşiile);

-         areal cu poluare redusă a mediului deoarece nu există industrii poluatoare (cu excepţia exploatărilor de petrol);

-         locuire caracterizată printr-un fond locativ bogat cantitativ, având în vedere că se raportează la numărul mai redus de locuitori din rural;

-         infrastructură de transport formată în principal dintr-o reţea relativ densă de drumuri naţionale;

-         prezenţa unor reţele magistrale de transport gaze naturale şi a unor conducte de transport ţiţei şi gazolină;

-         existenţa lucrărilor de amenajări funciare pe suprafeţe extinse pentru combaterea eroziunii solului şi parţial pentru desecări în sud (zona Olteţului);

-         procent ridicat al populaţiei ocupate în mare parte din comune, datorită ocupării în agricultură, de regulă în gospodăria proprie;

-         agricultură diversificată favorizată de fondul funciar agricol şi evidenţiată de prezenţa unor zone cu producţie vegetală şi zootehnică peste media judeţului la mai multe culturi sau produse;

potenţial pentru dezvoltarea în continuare a industriei energetice prin exploatarea resurselor energetice (cursul Olteţului) şi a industriei mici de prelucrare a produselor agricole.

Problemele şi elementele de favorabilitate ce caracterizează fiecare din cele trei zone mari funcţional spaţiale trebuie relaţionate cu contextul suprateritorial (interjudeţean, regional, naţional) în care se încadrează judeţul Vâlcea.

Se constată că există o continuitate la nivelul teritoriului regional a zonelor cu probleme complexe. Sudul extrem al judeţului, care include municipiul Drăgăşani, este cuprins în aria mai extinsă de restructurare industrială Craiova – Slatina, iar zona de exploatare Berbeşti – Alunu face parte din aria minieră a Olteniei, desemnată ca zonă prioritară de intervenţie pentru eficientizarea activităţilor de exploatare a lignitului.

Arealul sudic al judeţului, în care se manifestă cele mai grave probleme, face parte din zona centrală şi extrem sudică a Regiunii 4 Sud – Vest preponderent rurală, cu nivel de dezvoltare redus, bazată pe o “economie de subzistenţă”, cu infrastructură tehnică deficitară şi care include zone cu dificultăţi de relaţionare cu localităţi urbane (distanţe mai mari de 25 km). Consolidarea rolului oraşelor mici şi identificarea unor centre rurale cu rol intercomunal, pentru revitalizarea spaţiului rural, ar trebui să aibă în vedere cooperarea la nivel regional.

În context suprateritorial judeţul beneficiază de reţeaua de infrastructuri majore de transport – tronsoane ale coridorului IV rutier şi ale reţelelor transeuropene TEN-R şi TEN-F – care în perspectivă vor asigura relaţionări rapide în reţeaua urbană regională şi naţională, între polii urbani de dezvoltare situaţi pe diferite niveluri ierarhice. Municipiile Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani, ca noduri ale acestei reţele, beneficiază de oportunitatea de a-şi consolida rolul de pol regional şi, respectiv, subregional.

Potenţialul turistic deosebit al zonei montane şi subcarpatice din nordul judeţului se înscrie în arealul turistic extins al Olteniei de Nord, la care se poate asocia zona Văii Jiului şi în care cooperarea interjudeţeană poate reprezenta o direcţie eficientă de promovare turistică a zonei prin programe integrate.

Prezenţa unor zone de cooperare transnaţională în proximitatea judeţului Vâlcea este o oportunitate ce poate fi valorificată prin relaţionare cu coridorul VII (Dunărea), precum şi prin cooperare în dezvoltarea economică integrată a zonei.

Diagnosticul prospectiv şi cel general prin care s-au prezentat principalele fenomene şi procese cu evoluţie în teritoriul judeţean, importante prin aspectele lor spaţiale, vor sta la baza formulării direcţiilor de intervenţie şi a măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor strategice generale şi specifice fiecărui domeniu al amenajării teritoriului judeţean.